Desene animate terapeutice

Desene Animate Terapeutice – RETMAN ŞI RETMAGIA

  • Coordonator – Prof. univ. dr. Daniel David
    • Psihologi: Conf. univ. dr. Anca Dobrean şi Expert psiholog Cristina Domuţ
    • Pentru detalii privind echipa de producţie artistică (coordonator Mihai Goţiu) vezi: David, 2013. RETMAN ŞI RETMAGIA. Desene animate terapeutice. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
  • Proiectul a fost susţinut din  Premiul I obţinut de Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea Babeş-Bolyai, prin Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie, în cadrul Galei Premiilor în Educaţie. În proiectul depus în competiţie ne-am asumat să dezvoltăm servicii inovative către comunitate prin Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech”, din cadrul Departamentului. Desenele animate terapeutice – RETMAN şi RETMAGIA – reprezintă produsul psihoeducaţional al acestui proiect. Desenele animate terapeutice RETMAN ŞI RETMAGIA au fost concepute şi realizate în anul 2012, testate experimental – pentru a se investiga riguros efectul lor terapeutic – la începutul anului 2013, lansarea oficială urmând a se face în lunile februarie/martie 2013.

Despre seria de desene animate terapeutice RETMAN ŞI RETMAGIA

Desenele animate terapeutice reprezintă un mediu de acţiune al lui RETMAN, mediu care se adresează astfel cu precădere copiilor şi tinerilor, aceştia fiind deschişi spre vizionarea desenelor animate. Desenele animate se numesc terapeutice deoarece RETMAN, ca personaj principal, implementează principiile de psihoterapie raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală. După cunoştinţele noastre acesta este primul demers de a genera desene animate terapeutice, bazate pe psihoterapii validate ştiinţific. RETMAN, ca personaj de desene animate terapeutice, este personajul prin care psihoterapia raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală poate să ajungă mai repede la tineri, ştiut fiind faptul că aceştia învaţă eficient prin imitaţie (ex. repetă comportamentele modelelor văzute în jur) şi modelare (ex. repetă ceea ce face un model, dar pentru a obţine aceleaşi recompense şi/sau a evita aceleaşi pedepse).

Seria de desene animate terapeutice RETMAN ŞI RETMAGIA are cinci filme:

(1)              Povestea despre RETMAN intitulată: A fost odată Raţionalia. Legile fericirii şi Retmagia.

(2)              Episodul focalizat pe controlul stărilor depresive, intitulat: O excursie în natură. Cum să învingem depresia.

(3)              Episodul focalizat pe controlul stărilor anxioase, intitulat: O prezentare cu dinozauri. Cum să învingem anxietatea.

(4)              Episodul focalizat pe controlul stărilor de vinovăţie, intitulat: Când vrei prea mult. Cum să învingem vinovăţia.

(5)              Episodul focalizat pe controlul stărilor de furie, intitulat: Înfrângerea lui Iraţionalius. Cum să învingem furia.

Desenele animate terapeutice se vor implementa psihoeducaţional, gratuit, prin Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech“. Prin aceeaşi Clinică, desenele animate terapeutice vor fi implementate şi psihoterapeutic, parte a unor protocoale clinice de consiliere psihologică şi psihoterapie.

Prezentăm în continuare câteva repere psihologice care pot fi utilizate de părinţi/familie şi profesori atunci când doresc să contribuie psihoeducaţional la a-i ajuta pe copiii sănătoşi  în a înţelege mesajul raţional al acestor desene animate, cu scopul (1) de a promova optimizarea şi dezvoltarea lor personală şi (2) de a promova sănătatea mintală şi de a preveni tulburările psihice. Desenele terapeutice pot fi utilizate şi în scop clinic, de tratament – pentru copii care au probleme emoţionale, cognitive, de comportament şi/sau tulburări psihice -, dar doar de un specialist în psihologie clinică şi/sau psihoterapie cognitiv-comportamentală.

Grupele ţintă de vârstă

Este cunoscut faptul că nivelul de dezvoltare cognitivă joacă un rol important în modul în care copiii şi adolescenţii înţeleg şi îşi interpretează experienţele de viaţă; de aceea intervenţiile terapeutice trebuie să fie sensibile la aspectele de dezvoltare dacă se vor a fi eficiente. Să analizăm aceste caracteristici din perspectiva psihologiei clinice a dezvoltării (ex. teoria piajetiană).

Grupa de vârstă 6/7-11 ani

În timpul copilăriei mijlocii, majoritatea copiilor se află în stadiul operaţiilor mintale concrete, ei fiind capabili să gândească logic asupra concretului, dar încă nu pot face raţionamente abstracte şi nu pot lua în considerare o arie largă de alternative care ies din sfera experienţei directe/imediate. De exemplu, dacă prietenul său cel mai bun nu stă lângă el, copilul presupune din start că a făcut ceva care l-a supărat (interpretarea foarte probabilă, determinată de experienţele de viaţă ale copiilor) şi va avea tendinţa de a nu mai căuta sau accepta uşor şi alte posibile interpretări (Vernon, 2010).

În această perioadă de dezvoltare copiii pot opera cognitiv pe materiale/informaţii concerte. Aşadar, este indicat ca principiile de gândire raţională să fie discutate mai concret, cu exemplificare pe acţiunile derulate în desenele animate. Pornind de aici, după ce copii au înţeles gândirea raţională în scenariile desenelor animate, generalizarea lor la alte situaţii trebuie făcută tot în mod concret, discutând cu copiii modul în care ei şi/sau personajele s-ar comporta în alte situaţii concrete, bine descrise.

Grupa de vârstă 11/12 ani-17/18 ani

La această grupă de vârstă operaţiile gândirii încep să devină formale, logice, mai abstracte, putându-se astfel formula concluzii cu caracter general, dincolo de exemplele concrete din scenariul desenelor animate. Totuşi, adolescenţii nu aplică aceste operaţii mintale întotdeauna pentru propria persoană şi de multe ori au dificultăţi în relaţionarea evenimentelor, sentimentelor şi situaţiilor. De aceea, ei ar putea să nu reuşească să facă legătura dintre a lua o notă proastă la un examen  şi a nu studia suficient pentru acesta. Pentru că există o varietate considerabilă în modul în care este atinsă şi aplicată gândirea operaţională în timpul adolescenţei timpurii, este important de reţinut că nu toţi adolescenţii sunt capabili de o funcţionare cognitivă matură (Vernon, 2010).

În aceste situaţii, se pot discuta cu copiii şi adolescenţii principiile de gândire raţională, pornind de la acţiunile derulate în desenele animate, dar care pot începe să fie formulate mai abstract, cu caracter general. În acest fel se stimulează generalizarea acestor principii la situaţii noi. Acestă modalitate de lucru nu anulează strategia de generalizare utilizată la grupa de vârstă 6/7-11 ani, putându-se astfel discuta cu tinerii modul în care ei şi/sau personajele s-ar comporta în alte situaţii concrete.

Alte grupe de vârstă

Sub 6/7 ani

Pentru copiii sub 6/7 ani desenele animate RETMAN ŞI RETMAGIA pot fi folosite ca mijloace de distracţie. În acest context al distracţiei se pot pune bazele gândirii raţionale, copiii familiarizându-se cu personajele principale, atât cele bune/pozitive (RETMAN) cât şi cele negative/rele (IRAŢIONALIUS ŞI ECHIPA SA FORMATĂ DIN NECESARUL, FRUSTRATUS, DESCURAJATUS, CATASTROFUS) şi putând învăţa prin imitaţie şi modelare o serie de comportamente şi stiluri de gândire exprimate de aceste personaje. Adulţii îi pot ghida astfel în a dezvolta interes şi emoţii pozitive faţă de personajele bune şi o atitudine negativă faţă de cele rele. Toate acestea sunt apoi premisele înţelegerii complexe ulterioare a mesajului terapeutic al desenelor animate, pe măsură ce se vor maturiza psihologic.

Peste 18 ani

Desenele animate pot să fie un vehicul de transmitere a gândiri raţionale şi la vârsta adultă, mai ales dacă adulţii sunt interesaţi de desene animate. Adesea însă, la această vârstă, ele se discută  într-o variantă umoristică (care poate include pe alocuri şi „ironia şi/sau autoironia politicoase”), problematizând mesajul raţional (ex. discutându-l la metanivel, adică despre el şi implicaţiile sale) şi cum poate el să ajute sănătate mintală în situaţii diverse de viaţă.